vineri, 23 februarie 2024

Românii dronele și bâlbâielile sau uite drona nu e drona

Bâlbâielile tragicomice legate de incidentele din deltă

Românii dronele și bâlbâielile sau uite drona nu e drona
  • Publicat: 10.09.2023 - 17:57

ACTUALIZAT
În cursul zilei de 12 septembrie 2023, ca urmare a hotărârii luate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, MApN a trecut la treabă. S-a luat decizia să se construiască adăposturi antiaeriene din elemente prefabricate în localitățile expuse cel mai mult, respectiv Plauru și Ceatalchioi din județul Tulcea. Elementele prefabricate sunt transportate cu un număr impresionant de vehicule de mare tonaj. La această oră au fost deja finalizate primele astfel de adăposturi antiaeriene care au menirea să ofere un plus de siguranță locuitorilor celor două sate aflate pe malul Dunării, lângă care cu câteva zile în urmă au fost găsite resturi ale 2 drone.



Articolul original
Ca cetățean al României îmi este rușine de președintele țării și de conducerea Ministerului Apărării Naționale pentru repetatele bâlbâieli legate de incidentele armate descoperite pe teritoriul României. Este inadmisibil ca la acest nivel să existe declarații atât de penibile și dezgustătoare ca cele oferite de Comandantul Suprem al forțelor armate Române și a conducerii MApN de zilele trecute, care sunt perpetuate și în continuare.

Iată pe scurt argumentația afirmațiilor de mai sus.
Luni, 04 septembrie 2023, Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a declarat că țara sa are dovezi cu privire la faptul că în urma atacului masiv cu drone asupra infrastructurii de pe malul Ucrainian al Dunării, 2 drone au căzut pe teritoriul României. A venit și răspunsul Ministerului Apărării Naționale, care a negat cu vehemență posibilitatea prăbușirii unor drone pe teritoriul României în perioada menționată deoarece situația a fost monitorizată îndeaproape.
Ulterior s-au aflat că și autoritățile locale, de pe teritoriul românesc, din zona, au trimis numeroase sesizări care au fost ignorate de autoritățile centrale. Alături de reprezentanții MApN, atât Președintele României cât și prim ministrul au negat cu aceeași vehemență chiar și posibilitatea să se fi produs vreun eveniment nedorit pe teritoriul țării.

A doua zi autoritățile au început bâlbâielile legate de acest caz. Pe de o parte au recunoscut că au găsit niște resturi care pot fi asimilate unei drone utilizate de invadatorii Ucrainei iar pe de altă parte au avut grijă să anihileze toate urmele de la fața locului. Localnici care au văzut locul prăbușirii obiectului, identificat ulterior ca fiind o drona, au declarat că acel crater care s-a format, la locul prăbușirii, a avut o dimensiune mult mai mare decât ceea ce se poate observa acum.
Prima reacție a președintelui a fost de mirare și a afirmat că dacă se adeverește că acele resturi aparțin unei drone rusești "reprezintă o violare gravă a integrității teritoriale a României".
Doar dacă drona a fost rusească este o încălcare gravă a suveranității teritoriale a României?

Autoritățile Ucrainene au vorbit despre 2 drone iar după ce au fost găsite resturile de lângă Ceatalchioi, autoritățile au început să caute în continuare. Spre mirarea lor și după ce cu doar puțin timp in urmă au declarat la unison că este exclus ca vreo drona sa se fi prăbușit pe teritoriul României, Ministrul Apărării Naționale declarând acest lucru "în totala cunoștință de cauză", au fost găsite resturile unei alte drone, la mică distanta de Plauru, judetul Tulcea.

In mass-media din România nu s-a făcut nici o referire la posibilitatea ca dronele căzute pe teritoriul țării noastre sa fi fost lovite de artileria antiaeriana a armatei ucrainene. O astfel de ipoteza ar explica, fără să lase loc de speculații, situația creată si modul cum și de ce au ajuns dronele in spațiul aerian românesc iar ulterior sau prăbușit pe teritoriul țării noastre.

Este extrem de caraghios cum un eveniment declarat inexistent și imposibil de a se fi produs, acum, la câteva zile distanță, face obiectul indignării președintelui României, care încearcă acum să facă uitată bâlbâială de la începutul acestor controverse.
Ca simplu cetățean al acestei țări, nu pot decât să repet afirmațiile de la începutul acestui articol, respectiv că îmi este rușine de modul de abordare total neprofesionist și de atitudinea sfidătoare a celor direct implicați la adresa autorităților Ucrainene și a populației din localitățile Ceatalchioi și Plauru. In loc să se de-a în spectacol, autoritățile române ar fi trebuit să asculte vocile celor care grăiau adevăr și trebuiau să verifice situația din teren și nu pe ecranul radarelor, care după cum s-au dovedit, nu fac 2 bani.

Ca cetățean al acestei țări cred că pot să am pretenția să fiu informat corect de autorități și să pretind o reacție rapidă și fără bâlbâieli, în mod deosebit in chestiuni de siguranță națională. In momentul de față, eu nu a-și fi surprins dacă autoritățile ar afla din surse exterioare de o, pur teoretică, invadare a României și nu din surse proprii. Înainte de invadarea Ucrainei, pe vremea când aveam avioane Mig în dotarea aviatiei a existat un schimb mai dur de replici între autoritățile române și cele din Rusia iar mesajul suna in felul următor: Romania ar fi ocupată înainte să ridice Mig-urile de la sol. Pe-atunci acesta afirmație părea un mesaj răutăcios. Acum după episodul Ceatalchioi și Plauru, incep să mă gândesc dacă nu cumva poate deveni realitate afirmația respectivă.
Din păcate percepția publică este că ori cu NATO ori fără, România stă pe un butoi de pulbere, cu bricheta aprinsă și părerea mea personala este că Alianța din care facem parte nu ar risca un al treilea război mondial doar pentru a salva țara noastră. Din păcate această părere este împărtășită de tot mai mulți oameni.

Dacă nici după cele întâmplate în România și evenimentul tragic din Polonia, unde au murit 2 oameni după ce a căzut o rachetă antiaeriana ucraineană, nu se vor lua masuri concrete și hotărâte pentru a stopa pierderile de vieți colaterale și de înlăturarea posibilități producerii de evenimente asemănătoare celor din aceste zile, este doar o chestiune de timp și NATO și/sau Romania vor fi atrase în acest conflict.

Pentru reducerea la minim a posibilităților de producere a unor evenimente similare cu cele din România, NATO, în mod obligatoriu trebuie sa instituie o zona de excludere aeriană de 5-10 Km de-a lungul frontierei țărilor membre din alianță, pe de o parte și Ucraina pe de cealaltă parte.






V-ar putea interesa